Etichetă: tehnologie

Vântul este cauzat de 3 factori: încălzirea neuniformă a atmosferei de către soare, neregularitățile de pe suprafața pământului și rotația soarelui. De aceea, vântul este considerat o formă de energie solară. 

Curenții de aer se modifică în funcție de formele de relief, masele de apă și vegetația existentă. Capturați de către turbinele eoliene, acești curenți de aer pot genera electricitate. 

Parcurile Eoliene

Conform ultimelor statistici, numărul parcurilor eoliene, pe pământ sau pe apă, crește anual cu peste 35%.  

Parcurile eoliene sunt o sursă de energie regenerabilă de încredere care nu necesită consum de resurse naturale și nu poluează mediul înconjurător. Turbinele eoliene sunt instalate la o înălțime medie de 30 de metri, unde vântul are o putere mai mare, astfel ca acestea să poată captura mai multă energie eoliană. 

În medie, este nevoie de o viteză a vântului de minim 4-5 m/s (14-18 km/h) pentru ca turbinele de vânt să poată funcționa, în timo ce puterea maximă este produsă la o viteză a vântului de 15 m/s (54 km/h). În cazul în care viteza vântului depășește 25 m/s (90 km/h), turbinele eoliene nu pot funcționa și sunt oprite. De aceea, o turbină eoliană produce electricitate 70-85% din timp. 

Parcurile eoliene de apă sunt instalate la adâncimi de 100-200 m, ancorate de fundul mării, turbinele de vânt ale acestora fiind plutitoare.

Avantajele Energiei Eoliene 

1. Curenții de aer reprezintă o sursa inepuizabilă de energie.
2. Energia eoliana contribuie la securitatea națională a statului producător, reducându-se dependența acestuia de combustibili fosili importați. 
3. Parcurile eoliene pot reprezenta un venit în plus pentru proprietarii de ferme tradiționale. Terenurile agricole pot fi închiriate pentru instalarea acestor parcuri, activitatea principală agricolă nefiind afectată. 
4. Așa cum am menționat deja, energia solară nu poluează mediul înconjurător și nu produce gaze toxice. 

Dezavantajele Energiei Eoliene 

1. Turbinele eoliene reprezintă un pericol pentru faună. Păsările pot fi lovite sau chiar ucise dacă se apropie de acestea. 
2. Având în vedere că eficiența turbinelor depinde de intensitatea vântului, energia eoliană poate fi captată doar în zonele de vânt îndeajuns de puternic, pe tot parcursul anului. 
3. Zgomotul produs de morile de vânt poate fi deranjant pentru zonele rezidențiale din apropiere. 
4. Pentru a putea fi instalate, parcurile eoliene necesită suprafețe extinse.

Energia trimisă de soare spre planeta noastră se împarte în două categorii: lumină și căldura. 

În timp ce panourile fotovoltaice facilitează transformarea luminii  în energie electrică, panourile solare termice folosesc căldura de la soare pentru a produce apă caldă menajeră sau pentru încălzire. 

Energia electrică produsă de panourile fotovoltaice poate fi folosită pentru consumul propriu, iar surplusul poate fi utilizat în două feluri:

• Stocat în acumulatori;
• Injectat în rețea pentru a fi folosit acolo unde este nevoie.

Cât de multă energie primim de la soare?

Pentru a vă dea seama de importanța acestei surse de energie, amintiți-vă de următoarele două aspecte:

1. Energia care ajunge pe un acoperiș într-un interval de 14 zile, ar putea alimenta o locuință timp de un an.
2. Pe Pământ ajunge în fiecare oră suficientă energie pentru a asigura consumul întregii planete pe durata unui an.

În prezent nu se poate transforma în energie electrică decât o parte din această energie solară. Cu timpul însă, cu siguranță vom folosi o parte din ce în ce mai mare din totalul acestei energii solare, producând energie la costuri mult mai mici față de energia convențională și stocând-o cu ușurință.

Producția de Energie Electrică: Impactul negativ asupra mediului 

În prezent energia electrică provine din mai multe surse. Disponibilitatea și impactul redus asupra mediului sunt principalele avantaje ale energiei regenerabile, în comparație cu energia produsă din combustibili fosili, resurse epuizabile sau alte surse cu nivel ridicat de poluare asupra mediului înconjurător. 

În 2017, energia solară contribuia cu doar 2,55% la mixul energetic național al României. Potențialul însă este imens, având în vedere că jumătate din totalul de 7.5 milioane de locuințe din toată țara sunt pretabile pentru instalarea de sisteme fotovoltaice. 

În același an menționat mai sus, emisiile de CO2 generate de producerea energiei a atins un maxim istoric de 32,5 gigatone, energia fiind principalul poluator la nivel global. 

Până în 2030 Uniunea Europenă își propune să reducă emisiile de CO2 cu circa 45% și creșterea ponderii energiei regenerabile din consumul total la 32% (de la 20% în 2020).

Impactul Utilizării Panourilor Fotovoltaice:

Recuperarea Investiției în Panouri Fotovoltaice

Datorită utilizării lor tot mai extinse, prețul sistemelor fotovoltaice a scăzut constant în ultimii ani. Astăzi întâlnim celule fotovoltaice peste tot:

• Sisteme de iluminare a grădinilor;
• Baterii externe pentru telefoane mobile;
• Bărci;
• Trenuri;
• Avioane.

Panourile fotovoltaice devin din ce în ce mai accesibile. Rata mare de promovare a acestora, cercetările tot mai extinse din domeniu și faptul că majoritatea statelor au sau plănuiesc politici de subvenționare pentru aceste sisteme sunt câțiva dintre factorii care contribuie la accesul facil la această tehnologie. 

În general, investiția într-un sistem de panouri fotovoltaice se recuperează în aproximativ 7 ani prin scăderea facturilor la energie electrică, dar și creșterea valorii imobilului. Deasemeni, durata de viață a panourilor este de cel puțin 25 de ani. 

Având în vedere că din ce în ce mai mulți români sunt interesați să achiziționeze mașini electrice sau plug-in hybrid, în acest articol vom detalia tot ce trebuie să știți despre o stație de încărcare electrică.

Încă există multe confuzii în rândul populației în ceea ce privește mașinile electrice, inclusiv cum și unde se pot încărca. 

Care este diferența între o mașină electrică și o mașina plug-in hybrid?

Înainte de a vorbi despre stațiile de încărcare este foarte important să știm diferența dintre o mașina electrică și o mașina plug-in hybrid. 

În timp ce un vehicul electric este propulsat 100% de un motor electric, un vehicul plug-in hybrid are două motoare: unul electric și unul clasic, pe benzină. 

Motorul electric poate fi reîncărcat de la o sursă externă sau în timpul mersului, prin intermediul unui generator care preia energie de la motorul clasic. 

Stațiile de Încărcare Electrică

În general stațiile de încărcare electrică au între 2 și 5 puncte de încărcare. Le puteți găsi în parcările marilor centre comerciale, cum ar fi Dedeman, Ikea, mall-uri, Lidl, Kaufland și altele. 

Ca în orice piață, numărul acestor stații de încărcare va crește în viitor în funcție de numărul utilizatorilor. Cu cât vor fi mai mulți deținători de mașini electrice și plug-in hybrid, cu atât și numărul stațiilor va fi mai mare. 

În medie, deținătorii de mașini electrice parcurc zilnic 30 de km în Europa. Astfel, își pot încărca mașinile acasă, fără a avea nevoie să utilizeze alte stații pe parcursul zilei. Acestea sunt în general necesare pentru distanțe mai mari de 300+ km. 

Durata de încărcare a unei mașini electrice 

Durata de încărcare a unei mașini electrice depinde de doi factori: puterea stației de încărcare (kW) și capacitatea bateriei de a stoca această energie. 

În general stațiile de încărcare sunt de 4 tipuri:

1. Stațiile Slow Charging au o putere de aproximativ 3kW. În medie, o încărcare la o astfel de stație de la 0 poate dura până la 8 ore. 
2. Stațiile Fast Charging au o putere între 7-22kW și sunt cele mai întâlnite. O încărcare completă durează 3-4 ore.
3. Stațiile Rapid Charging au o putere de 43-50kW, nu toate mașinile fiind compatibil pentru acestea. O astfel de stație poate încărca o baterie de la 0 la 80% în mai puțin de 30 de minute. De menționat ar fi că acest tip de stații sunt rar întâlnite în România. 
4. Stațiile Ultra-rapid charging se întâlnesc destul de rar la nivel European, având o putere de 100-350kW. 

Atunci când achiziționați o mașină electrică este foarte important să vă interesați de capacitatea bateriei. De exemplu, doar mașinile electrice de ultimă generație sunt compatibile pentru stațiile Rapid Charging, cum ar fi Tesla Model S sau Kia Soul EV. 

Folosirea stațiilor de încărcare. Reguli de etichetă.

Există câteva reguli de bun simț atunci când folosim o stație de încărcare comuna:

• Asigură-te să eliberezi stația dacă bateria s-a încărcat. Este posibil ca și alți conducători auto să aibă nevoie de aceasta.
• O regulă nescrisă spune că un conducător de mașina plug-in hybrid ar trebui să dea prioritate unui șofer de mașină electrică. Asta pentru că mașina plug-in hybrid poate fi propulsată de către motorul clasic (termic) în caz de urgență. 
• Niciodată nu deconecta mașina altcuiva de la stație.

Auzim și citim despre vehicule electrice în fiecare zi, ceea ce este normal, deoarece este cea mai recentă tendință globală din industria auto. Majoritatea producătorilor dezvoltă strategii viitoare pentru a se angaja să producă numai astfel de mașini „verzi”, dar acest lucru este probabil să se întâmple după 2035.

​​Până acum câțiva ani, autonomia vehiculelor electrice era principalul motiv pentru care majoritatea cumpărătorilor le evitau. Cu toate acestea, vehiculele cu emisii zero câștigă popularitate în detrimentul mașinilor cu motoare cu ardere tradițională, tocmai pentru că marii producători au găsit soluții inovatoare care oferă o autonomie mai mare.

Top 5 mașini electrice în funcție de autonomie 

Cât de confortabil ești când vine vorba de autonomia unui vehicul electric? 200, 300, 400 de kilometri? Tehnologia a evoluat, iar vehiculele electrice garantează o autonomie din ce în ce mai bună. Există multe astfel de mașini în România.

În cele ce urmează, vă vom arăta cele mai bune 5 mașini electrice de pe piață cu cea mai mare autonomie.

Mercedes EQS 450+

Autonomie: 785 km

Putere: 385 kW (523 CP)

Consum: 19,8 – 15,6 kWh/100km

Timp de reîncărcare: 31 minute 

Preț: de la €113.000

Vehiculele cu tracțiune spate au una, iar variantele 4MATIC cu tracțiune integrală au două sisteme de propulsie. Bateria de înaltă tensiune este situată între axele față și spate pe podeaua vehiculului.

Modele de Mercedes EQS sunt primele care beneficiază de nou-elaborata structură a platformei EVA2. Grupul motopropulsor electric eATS este format dintr-un motor sincron cu reglare permanentă, o cutie de viteze cu două trepte și sistemul electronic de putere. În funcție de treapta de putere acționează unul dintre eATS pe puntea spate sau puntea față. 

Bateria este situată într-o zonă sigură pe podeaua caroserieri, între puntea față și puntea spate.

Mercedes EQS 580 4matic

Autonomie: 676 km

Putere: 385 kW (523 CP)

Consum: 18,4 – 21,1 kWh/100km

Timp de reîncărcare: 32 minute 

Preț: de la €140.000

Tehnologia modelului EQS 580 4matic este similară cu cea a modelului EQS 450+. Una dintre diferențele dintre cele modele ce merită a fi specificată ar fi faptul că modelul EQS 580 4matic dispune de tracțiune integrală.

Tesla Model S

Autonomie: 652 km

Putere: 500 kW (670 CP)

Consum: 18,1 kWh/100km

Timp de reîncărcare: 30 minute 

Preț: de la €97.000

Modelul S dispune de tehnologia Dual Motor Tracțiune integrală, care oferă o autonomie mai mare față de orice alt vehicul Tesla. Această tehnologie combină performanțele lanțului cinematic și ale bateriei pentru o autonomie și eficiență de neegalat. 

BMW iX xDrive 50

Autonomie: 598 km

Putere: 385 kW (520 CP)

Consum: 19,8 – 23 kWh/100km

Timp de reîncărcare: 37 minute 

Preț: de la €98.000

BMW iX este o mașină electrică cu o autonomie excepțională și de o accelerație nemaipomenită la plecarea de pe loc datorită tehnologiei BMW eDrive (propulsie pur electrică cu tracțiune integrală).

Ford Mustang MACH-E

Autonomie: 580 km

Putere: 261 kW (351 CP)

Consum: 18,7 kWh/100km

Timp de reîncărcare: 35-40 minute 

Preț: de la €52.000

Mustang MACH-E este primul SUV electric de la Ford, echipat cu un motor de 351 CP, reușind să sprinteze de la 0 la 100 km/h în 6,2 secunde. Bateria cu o capacitate de 98,7 kWh ajută MACH-E să ruleze până la 580 km cu o singură încărcare și să atingă o viteză maximă de 180 km/h. 

Mașinile electrice sunt din ce în ce mai populare, atât la nivel mondial, cât și în România. La fel ca și panourile solare, principalele motive pentru care mașinile electrice stârnesc din ce în ce mai mult interes sunt posibilitatea de a face economii, dar și preocuparea pentru mediul înconjurător. 

De aceea ne-am gândit să clarificăm unele aspecte privind mașinile electrice, care stârnesc uneori confuzie în rândul populației. 

Ce este o mașină electrică?

O mașină electrică este propulsată de un motor electric (exclusiv sau asistat de un motor cu combustie internă) și este alimentată total sau parțial de o baterie. Unele automobile electrice se încadrează sub categoria vehiculelor hibride, având unele emisii de CO2, însă mult mai mici decât cele clasice, propulsate exlusiv de motoare cu combustie internă.

Categorii mașini electrice:

Principalele categorii de mașini electrice sunt:

1. BEV (Battery Electric Vehicle)
2. EREV (Extended Range Electric Vehicle)
3. PHEV (Plug-In Hybrid Electric Vehicle)
4. HEV (Hybrid Electric Vehicle)
5. MHEV (Mild Hybrid Electric Vehicle)

BEV (Battery Electric Vehicle)

Automobilele din această categorie sunt propulsate exclusiv de unul sau mai multe motoare electrice, alimentate de o baterie. 

Bateria unei mașini electrice trebuie mereu reîncărcată la o stație special concepută sau acasă, la o priză obișnuită. Tipul de reîncărcare al unei baterii variază între 30 de minute și 12 ore, în funcție de cablu și metodă.

În România, cele mai populare mașini din această categorie sunt:

• Renault Zoe 
• Nissan Leaf
• Volkswagen e-Gold

EREV (Extended Range Electric Vehicle)

Spre deosebire de un vehicul BEV, o mașină EREV dispune și de un mic generator de curent, care asistă motorul să parcurgă o distanță mai mare. 

Acest mic generator este un motor cu combustie internă foarte mic (500-600cc) care alimentează bateriile electrice cu energie suplimentară. Astfel, emisiile de CO2 apar doar în momentul în care acest mic generator operează, dar nu și atunci cand motorul electric funcționează pe propria energie. 

Cel mai bun exemplu de automobil EREV este BMW i3. 

PHEV (Plug-In Hybrid Electric Vehicle)

Vehiculele PHEV sunt propulsate atât de un motor cu combustie internă, cât și de un motor electric. Bateria motorului electric se încarcă separat, dar și cu ajutorul propulsorului termic (motorul de combustie internă). Mai exact, parte din energie este folosită direct de motor, iar surplusul de energie este stocată în baterii. Astfel, motorul cu ardere internă funcționează la turații optime, ceea ce rezultă într-un consum mai mic de carburant. 

Cele mai populare automobile PHEV din România sunt:

• Mutsubishi Otlander PHEV
• Peugeot 508
• Toyota RAV 4 PHEV 

HEV (Hybrid Electric Vehicle)

În cazul mașinilor HEV, motorul electric funcționează concomitent cu motorul termic (combustie internă), reducând consumul de combustibil. Cele mai populare mașini HEV sunt:

• Toyota CH-R 
• Toyota Prius

MHEV (Mild Hybrid Electric Vehicle)

Un automobil MHEV se bazează pe un motor clasic de combustie internă, însă folosește și un mic propulsor electric ca mecanism de conservare a energiei la frânare, viteză de croazieră sau pornire de pe loc. Acest propulsor electric nu este suficient de puternic pentru a deplasa de unul singur vehiculul, însă asistă motorul termic în condițiile menționate mai sus. Rezultatele sunt consumul mai mic de carburant, dar și diminuarea emisiilor poluante. 

În fiecare zi apar noi modele de panouri solare, care sunt folosite în diferite scopuri. Ele pot fi împărțite în doua mari categorii:

• Panouri fotovoltaice, care convertesc energia solară în electricitate;
• Panouri solare termice, care convertesc energia solară în căldură. 

La rândul lor, panourile solare termice sunt de două tipuri: presurizate si nepresurizate. 

În cele ce urmează, vom vorbi despre panourile nepresurizate, caracteristicile și importanța lor, dar și avantajele și dezavantajele acestora. 

Ce este un panou solar nepresurizat?

Panourile solare nepresurizate sunt din ce în ce mai cunoscute și folosite în Romania pentru că nu consumă deloc energie când sunt în funcțiune. În general, ele sunt cunoscute drept panouri solare pentru apă caldă, aceasta fiind principala lor întrebuințare, încălzind apa cu ajutorul radiațiilor solare captate în tuburile vidate. 

Putem spune că modul în care panourile nepresurizate funcționează este asemănător cu cel al termosului care menține băuturile calde. Astfel, este un mecanism destul de simplu. 

Tuburile vidate ale panourilor nepresurizate sunt compuse din două straturi de sticlă, cu vid între ele. Stratul de sticlă exterior este alcătuit dintr-o sticlă borosilicată, permițând până la 98% din radiațiile solare să treacă până la al doilea strat de sticlă. Acest al doilea strat de sticlă are proprietăți anti-reflexive, absoarbe radiațiile solare și le transfera către agentul termic din interiorul tubului. 

În cadrul sistemelor solare pentru apă caldă, agentul termic este încălzit direct în tuburile vidate. Principiul de termosifonare face ca apa caldă să se ridice către vasul de colectare și pompare superior, atașat panoului, fiind înlocuită cu apă rece.

Componentele panourilor solare nepresurizate 

Panourile solare pentru apă caldă au trei componente principale:

1. Tuburi vidate;
2. Rezervor nepresurizat;
3. Vas flotant, care reglează alimentarea cu apă rece a rezervorului.

Apa caldă este furnizată în locuință prin cădere gravitațională. Faptul că în România majoritatea caselor au acoperiș și nu platformă, la aproximativ 5 metri înălțime, fac ca presiunea apei să fie una foarte bună.

Avantajele panourilor solare nepresurizate

Panourile solare nepresurizate sunt considerate cele mai bune soluții pentru încălzirea apei menajere, reprezentând multiple avantaje:

• Costul investiției se amortizează în maximum 2 ani de la instalarea sistemului;
• Prețul lor de cumpărare, instalare și întreținere este mult mai mic față de panourile presurizate;
• Pentru că sunt nepresurizate, nu există riscuri de creștere a presiunii sau a temperaturii și nici ca apa să refuleze. Asta se aplică chiar și atunci când apa nu este folosită pentru o perioadă lungă de timp;
• Instalarea lor fiind atât de simplă, poate fi efectuată aproape de către oricine, fără cunoștințe specifice. 

Dezavantaje ale panourile solare nepresurizate

Chiar dacă sunt puține, există totuși câteva dezavantaje ale panourilor solare nepresurizate:

• Montarea lor necesită câteva accesorii speciale, care măresc puțin costul final;
• Alimentarea cu apă rece în timpul verii se poate face doar dimineața sau seara târziu. Tuburile pot fi încinse în timpul zilei, iar diferența de temperatură poate rezulta la spargerea tuburilor. Chiar și un singur tub spart înseamnă că întreg sistemul este compromis;
• De asemenea, în timpul iernii, apa poate îngheța și tuburile să se spargă.